Orice început este greu.
Cum nu interesează pe nimeni istoria mea din fragedă pruncie și până în zilele noastre este de ajuns să spun că între 2008 și 2013 am lucrat ca programator la o firmă oarecare; a fost ultimul meu loc de munca la o firmă care nu este a mea.
În 2007 am primit (și am profitat) șansa vieții: am fost ucenicul unui ghid montan în Elveția. Și uite așa, m-am îndrăgostit iremediabil de această meserie și de ideea de a fi liber. Povestea am spus-o de nenumărate ori și o puteți găsi aici.
Între 2009 și 2012 am făcut și absolvit cursurile de ghid de turism și ghid montan.
În 2013, după multe frământări, am ales să îmi dau demisia de la locul de muncă. Îmi era limpede că statul într-un birou nu era pentru mine. Aveam alte planuri iar timpul nu mai avea răbdare
Îmi spusesem că dacă până la 30 de ani nu fac ceva ca să fiu pe cont propriu mi-am ratat viitorul. Iată că la 31 de ani mi-am luat lumea în cap și am riscat.
În general eu nu privesc înapoi. Nu trăiesc din amintiri și nu revizuiesc diverse decizii pe care le-am luat. Gândesc simplu: mi-am făcut strategia, mi-am asumat riscul, acum e momentul să execut. Deciziile pe care le-am luat în afacere au fost bazate pe niște lucruri simple: intuiție, planificare (dar nu prea multă fiindcă mă plictisesc), acțiune rapidă și….IMPROVIZAȚIE. Da, ați citit bine, IMPROVIZAȚIE. Cu alte cuvinte, acționez și apoi șlefuiesc treaba pe măsură ce lucrurile se derulează. Nu există moment perfect ca să te apuci de ceva. Apucă-te de treabă apoi mai vezi tu ce faci.
Ideea de business? Simplu ca Bună ziua.
Să devin un tur operator care să ofere servicii de turism străinilor (cu alte cuvinte, INCOMING). Am vrut de la bun inceput să ofer excursii active, în natură, excursii aranjate dupa preferința turiștilor.
Bine, la început nu am gândit așa mare. La început eram doar eu, ghid, contabil, șofer, omul orchestră. Plin de vise și de planuri mari, am fost convins că voi avea de muncă imediat ce renunț la job; nu a fost însă așa.
Pe scurt și direct, am luat-o în freza rapid și de multe ori. Privind retrospectiv mă bucur că a fost așa fiindcă altfel m-aș fi îmbătat cu un succes rapid și fără efort.
Ehe, drumul antreprenorului este plin de sudoare, nopți nedormite, frământări, momente de extaz și agonie; iar eu le-am trăit pe toate.